Nu mai las minciuna să mă-nfrunte.
Grijile pe drum spinos mă poartă.
Cum de trec drept șarlatan de frunte
Și scandaluri fac la crâșme-n poartă?

Nu sînt nici tâllhar de drumul mare,
N-am hulit pe nime-odată-n viață.
Sînt ștrengar și trec pe trotuare
Pururea cu zâmbetul pe față.

Ca moscovitean, - poznaș sînt foarte,
Căci pe Tversc ori la periferie
Și pe orice stradă, de departe,
Mersu-mi sprinten orice javră-l știe.

Fiece mârțoagă jigărită
Tandru-mi dă din cap la-ntâmpinare,
Căci și vietatea amărâtă
Și-a găsit în versu-mi alinare.

N-am purtat jobenul pentru dame, -
Patimi slabe nici că pot pricepe...
Mi-i comod, slăbind tristețea gamei,
Doar ovăz să dau din el la iepe.

N-am cu cei din jur prietenie, -
Alt mister în viață mă-ncunună -
Câinilor de-aici, cu bucurie,
Zău, le-aș da cravata-mi cea mai bună.

Nu mai las minciuna să mă-nfrunte.
Soarta spre lumini de-acu mă poartă,
Și de-aceea sînt ștrengar de frunte
Și scandaluri fac la crâșme-n poartă.


1922