Păreai că dormi, pe-atâta de frumoasă
Nici nu visam că Moartea te-nviase
ÃŽn nemurire. Carnea-mi de pe oase
Coboară în pământ fără de Coasă

Și-mi dezvelește sufletul. Miroase
Pur a zambile și-a tămâie-n casă.
Și spiritu-mi cuprinde-ți mâna. Groasă
E veșnicia. Te iubesc în joase

Cavouri și în Cer, iubito. Strigă
Spre mine Viața tocmai în avânt.
Mă-ntorc, iubire! Nu-s stăpân și rigă

Pe calea ta, pe drumul tău cel sfânt.
Și lacrimi sure-obrajii îmi irigă
Și ești a mea atâta: în cuvânt.