Un vis.
ÃŽn vis un ecou.
Zâmbind,zgomotul a strigat
Iar visul a trecut tăcut
Spre adânciri de nicăieri.
Trecînd granițe nemaitrecute,
Visul depășește ecoul.
Gândurile se jucau în colbul subconștient.
Leapșa,de-a v-ați ascunselea și alte jocuri
Frânte din copilărie.
Pe drum dădu nas în nas cu realitatea
Și se îmbrățișară,
Sărutându-se dulceag pe obraji.
Ecoul le propuse un joc drăguț:
Să schimbe locurile,năucind făptura
Ce crede că le stăpânește cu siguranță.
Zis și făcut.
Visul deveni realitate și realitatea deveni vis.
Ființa nedumerită nu le-a mai deosebit.
Ecoul,visul și realitatea râdeau în hohote,
Amuzându-se copios de jocul inventat.
Un vis,o realitate,o ființă
Și un ecou ce le-a legat.
Toate se jucau acum cu gândurile
În același colb subconștient.