nu va trece secolul și va reveni
(religios sau nu : treaba lui
proprietatea privată de a te îndoi e sfîntă)
daa va reveni din truda lui de bejenie
Pierdutul vostru Fiu Adunător

între timp pămîntul nu doar că va arăta
trist de bătrîn
dar va fii trecut integral în posesia tristeții

daar la Sărbătoarea Adunătorului Regăsit
va fi o mare risipă de tandrețe
va fi o frumoasă dez-
legare la viață
a tuturor morților noștri urîți

aTunci să vezi mese întinse ca pielea pe virgine
fețe mai zîmbitoare decît au visat
cele mai bolnave coșmare
apoteoza tortului de nuntă
tot o frișcă și o cireașă de tort

iertați-mă va spune Fiul dar să nu devenim idilici
în vremea asta răul e același
poate un pic mai invidios
poate o să-i vină și lui un pic rău
tocmai pentru că-i e bine
și rîde bine în pumni pe chestia asta

el Fiul Adunător va aduna audiența
toate speranțele ei risipite pe nimicuri
și le va dezvălui Marea Metodă

audiența e nerăbdătoare și va fii
rugată frumos să facă niște liniște
nu va cînta nici musca și Fiul va spune:
frații mei – păsări ascultătoare
m-am întors la ai mei ca un buzunar gol pe dos
(alea pline nu se mai întorc:
știu ele mai bine de ce)

m-am întors și iată de ce vă spun să vă țineți
agoniseala în suflete și gînduri
pentru că numai așa
nu-ți mai poate lua nici moartea nimic

acestea fiind zise
imediat toată adunarea s-a neliniștit
de parcă i-ar fi pus mîna în cap o mare moștenire

pămîntul nu doar că arăta trist de bătrîn
dar parcă aștepta de un secol
apoteotica lui dezamăgire