agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 33648 .



Cetatea Neamțului
poetry [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [George_Cosbuc ]

2005-09-06  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Valeria Pintea



Sunt cu ceară picurate
Filele-n bucoavna mea,
Dar citesc, cum pot, în ea.
Spune-acolo de-o cetate
Care “Neamțul se numea
Și-au zidit-o, spune-n cronici,
Nemți, germani sau teutonici.
E ruină azi de veacuri.
Unde-o fi? Vezi asta-i greu!
Cine credeți că sunt eu
Ca să știu atâtea fleacuri!
Cui va ști, îi dau un leu.
Zici că afli-n cărți de școală?
Aș! Rămâi cu mâna goală.
Deci, în ceasul dimineții,
Când prânzesc acei ce au,
ÃŽn cetate-aici erau,
Lângă comandantul pieții,
Toți străjerii și-așteptau,
Povestind și-ntinși pe iarbă,
Chisălița să le fiarbă.
Dar, pe când Guzgan răstoarnă
Mămăliga din ceaun,
Din clopotniță Tăun
Sun-afurisit din goarnă.
Unu-i strigă: - “Ești nebun!î
Altul: - “Ce-ai tu dacă strigă?
I-o fi dor de mămăligă.î
Dar se-ntorc spre zid plăieșii;
Văd pe șes un nor de oști.
- “Măi Istrate, tu-i cunoști:
Turcii sunt?î - “Ba, parcă leșii,
Vin încoace.î - “Păi, sunt proști?
Bat și ei cel drum, ca mânzul,
Să ne strice nouă prânzul.î
Leși erau. Sobiesky-vodă
Rătăci p-aici prin văi,
Căci pe-atunci era la modă
Vara, când plecau la băi,
Regii meșteri în bătăi
Să-și ia drumul încotrova
Totdeauna prin Moldova.
Și plecau fără merinde
Căci așa era bonton
Să mănânce tot plocon,
Ce puteau ici-colo prinde.
Dar acest slăvit Ion
Își avu-n desagi slănina.
Și-i pierdu, să-i bată vina!
Deci, cu oști, vestitul rigă,
Cum umbla pe-aici flămând
Și simți, prin văi trecând,
Aburi calzi de mămăligă,
Știu și eu ce-i dete-n gând,
Că-și opri deodată pasul,
Tot trăgând în vânt cu nasul.
-îE vrun praznic în cetate.
Ștefan vodă... El mi-ar da!î
- “Cred că nu, măria ta,
Că-i un drac și jumătate,
Nu prea dă, că-i el așa.î
- “Mie, nu? Să-ncrunt sprânceana!
Eu ori el bătu Vieana?
Domn ca mine cât trăiește
Nu-i deprins să-nghită-n sec.î
Iar un general zevzec,
Răspunzând pe latinește
Zise: - “Dobre ciolovecî! -
Și-ntinzând sub zid armata,
Iată-l ciolovecul gata.
Și bum-bum apoi cu tunul,
- “Fire-ar ei de râs, poleci!
Mai pe vine să te pleci,
Cârlănaș! Și dă ceaunul
Mai departe, tu, Berheci,
Că ni-l sparg cu-mpușcătura -
Măi Spancioc, mai ține-ți gura.î
Dar plăieșii din cetate
Răspundeau vârtos și ei:
Comandantul Onofrei,
Cel cu pletele-ncurcate,
Și cu straiu-ncins cu tei,
Dând adânc zăvorul porții,
Se zbătea ca-n ceasul morții.
Și-au bătut o săptămână
Leșii-n zid; dar zidul, prost,
Sta pe loc, pe cum a fost.
Însuși riga, într-o mână
C-un pistol, din adăpost,
Da pe Ștefan la toți dracii
Și-mpușca la rând - copacii.
Deci, văzând că nici nu-l lasă
Să se ducă-n treaba lui,
Și nici pomeneală nu-i
De-a-l pofti la ei la masă,
Și flămând - vai, ce mai spui -
O luă mai pe departe,
Pe genunchi scriind o carte.
“Hai și descuieți odată!
Și tovarăși să vă fim.
Mândru cântec ce mai știm,
Marș francez, fără de plată.
Nu vi-e milă că pierim?
Poate-o ploaie să ne-apuce...
Nu știm drumul, că ne-am duce.î
După ce-au citit pitacul,
Onofrei ieși pe zid:
- “Măi, poleci, eu vă deschid,
Dar să nu vă puie dracul
Să mințiți, că - vă ucid!
Iar de marșuri mi-e cam scârbă,
Trageți-mi mai bine-o sârbă!î
Iată poarta se descuie.
Leșii,-n vale, pe sub plopi,
Se crucesc, se cred miopi -
Ce văd ei? Din cetățuie
Doi cu doi, vro zece șchiopi,
Onofrei ridică tonul:
- “Un doi, un! Și stați, plutonul!î
Cu sprâncenele-ncruntate
Strigă rex: - “Sto pojo boi?
Cine dracul sunteți voi?î
- “Noi? Plăieșii din cetate.
Zece-am fost, pieriră doi.î
Rex făcu o mutră lungă,
De credeai că vrea să-mpungă.
- “Pentru voi a fost gâlceava?
Dar boierii?î - “Ce gândești!
Noi să știm? Prin Tirchilești.î
- “Domnul unde-i?î - “E-n Suceava.î
- “Dar poporul?î - “La Plăiești.î
- “Drace, asta-i de poveste!
N-ați ascuns prin turn neveste?î
- “Noi? Daí ce, ni-e mintea slabă?
Noi suntem creștini curați:
Aștia nu sunt însurați,
Eu de zece ani n-am babă,
Voi după femei umblați?
Zbârlea are-n Huși, săracul,
Dar urâtă, goală-dracul!î
- “Dar comori ascunse-n oală
Și-ngropate!î - “Oale, spui?
Le-am lăsat să facă pui.
Una-i știrbă, și-alta goală;
Nici o pricopseală nu-i!
De le vrei plocon ori pradă -
Ia fugi, Zbârleo, și le adă!î
Rex atunci: - “Vă tai grămadă!î
Dar a stat cu mâna-n sus
Căci aminte și-a adus
Că-i e teaca fără spadă:
În Liow zălog și-a pus
Spada cea cu steme duble
Pentru-un pol și două ruble!
Dând din mâini ca cel ce-alungă
Gânduri rele: - “Eu sunt bun.
Apropo, ce-am vrut să spun?
Onofrei, te văd cu pungă,
Dă-mi o mână de tutun.
N-am fumat de-o săptămână,
Pune-l ici, te rog, în mână.î
Și-aprinzând chibritu-n pripă,
Mulțumit privea la fum.
- “Onofrei, să-mi spui acumî,
Și-apăsa cu unghia-n pipă,
“Cum mi-ai stat tu mie-n drum?
Nu știai tu de-a mea faimă
Ca să stai năuc de spaimă?
Dar glumesc așa! mă iartă,
Ești erou, s-a hotărât,
Deși porți pe după gât
Traistă... hai, și nu-i deșeartă?
O văzui numaidecât -
Ai într-însa plumbi, de toate.
Brânză, caș și pâine poate?î
- “Brânză nu, dar am pogace
Ș-usturoi, măria-ta.î
- “Usturoi! Și-l poți mânca?
Dar la urmă, cui i place...
Mon Dieu! Nu te supăra:
Tot făcurăm noi doi pacea:
Ia să văd, cum e pogacea?î
Și apucând cu mâini grăbite,
Rupt de foame ca un lup,
Rupe rex, cu toții rup, -
- “Onofrei al meu, iubite,
Vin la neica să te pup!î
Și-l pupa viteazul rigă
Și-ndopa la mămăligă.
Ce-a mai fost puțin ne pasă.
Au plecat polonii-n sus,
Iar plăieșii-n jos s-au dus
La Neculcea drept acasă,
Iar acesta-n cărți i-a pus.
Și din Dorna până-n Tulcea,
Toți citesc ce-a scris Neculcea.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!