agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-10 | [This text should be read in romana] |
la capătul pilotei dimineața ca o navă ancorată în port
năuc îmi închipui că sînt robinson trezit de o voce din vis în fața oglinzii întreb chipule cine ești și cum ai ajuns aici frigul încolăcit de picioarele mele ca o magdalenă așteptîndu-și iertarea pe asfalt vrăbii chircite oamenii mă salută nu-i recunosc în lipsa memoriei mă simt ca un elefant fără colți peste tot se fac planuri cineva îmi spune hai să ne lăsăm de fumat de la anul eu îi răspund mai degrabă mă las de servici țigările sînt singura mea amintire care mă leagă de tata mirosul lui de bărbat și vînătoarea de mistreți la care m-a luat într-o zi mă cocoțase pe umerii lui făcusem din el un car de luptă într-un tîrziu l-am iertat l-am urît mai mult cu titlu onorifc poate iertarea vine odată cu urletul pe care creșterea îl moștenește înaintea unui drum lung nu pot dormi noaptea îmi fac rucsacul febril de parcă l-aș scoate din giulgiu pe abatele faria și m-aș pune pe mine în locul său pe aeroport mă anesteziez bine știu că în avion îmi pocnesc timpanele consolez domnișoarele temătoare n-o să se întîmple nimic și chiar de se întîmplă nimeni n-a trăit veșnic e chiar îngrozitor să trăiești veșnic nu-ți vei găsi niciodată bagajele în schimb îi vezi pe toți cum fură prosoape din camere de hotel apoi se duc acolo unde se duc toți călătorii de cele mai multe ori cred că nu există frică de moarte nu mi-e frică de moarte ci de cei care mor neputința e ca o schimbare bruscă de fus orar care-ți dă peste cap organismul dacă m-ar încălzi cu ceva aș mînca doar pămînt restul zilelor poate așa îmi voi umple gura cu toți ai mei și-i voi scuipa în batistă pe niște oscioare de pește și doare ca dracu atunci cînd intru într-o cofetărie părnții dau un avans pentru torturi de ziua copiilor puteam să fiu eu în locul lor dar niciodată n-am știut ce e important am dat un avans pentru o viață de marțipan și tot ca dracu doare atunci cînd prelucrez comunicate de presă mecanic scriu un adolescent de 16 ani a murit înecat un tînăr de 20 s-a sinucis cu dentocalmin un tînăr de 30 s-a izbit cu mașina de-un stîlp un bărbat de 35 a dispărut de la domiciliu mă opresc brusc din toți aceștia eu oare ce sînt?
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy