agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-20 | [This text should be read in romana] | Submited by Yigru Zeltil
stă muntele-n amurg ca un cioban,
încremenit în vreme și în piatră. încep să iasă stele la păscut. zăvozii lunii de pe steiuri latră... la cină, lângă foc, pietrarii spun de un flăcău subțire și înalt, că stânca îl momi ca o muiere, strivindu-l între coapse de bazalt. când spre-alte vremi îi mână-arar un gând, și sus pe stei zăvozii bat la lună, pietrarii-n ochi au parcă dinamită, și pumnu-atunci parcă ciocan s-adună... că fu orândă când sleiți trudeau doar pentru-o ceapă și un coltuc uscat. stăpân pe stânci era atunci un grof... în ochi mocniri de exploziv se zbat! și oamenii aceștia, care-n palmă frământă muntele ca-un aluat, vorbesc de viață și a scârbă scuipă... zăvozi la lună, de pe steiuri bat... stă lângă foc pietrarul. stele ies să pască 'nalt pășuni de căi lactee. el mângâie, cu mâini de-ndrăgostit, bazaltul cald, ca șoldul de femeie. 1953, Arad
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy