Pirații apatrizi din marea de corali
– ridicând glasul către înger –
flutură steagul verde în semn de urgie,
prefigurând tabloul groazei de centaur.

Dar, vai!
Nu-i nici un petic de pământ,
nu crește iarba niciunde,
nu se văd cuiburi cu ouă de păsări,
nici licurici nu apar
din geanta închisă cu cheie.

Doar un pirat rătăcit,
la pianul cu picioare anhidre,
apasă lugubru pe clapele negre,
chemându-și cumva vreo iubită.