agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-04-30 | [This text should be read in romana] | Submited by Yigru Zeltil
Cât de îndelung printre grâul și vântul
din acele mansarde mai înalte, mai largi decât cerul, cât de îndelung v-am părăsit scrieri ale mele, riscurile mele veștejite. Cu îngerul și cu himera cu străvechiul instrument cu jurnalul și cu drama pe care o joacă nopțile în alternanță cu soarele v-am părăsit acolo sus ca să salvați de arsurile luminii acoperișul meu incert hornurile dezorientate terasele pe care răpăie înnebunită grindina! voi, unică umbră în iarnă, umbră între demonii frigului. Molii și fluturi dăunători șoareci și cârtițe coborând în letargie acolo învățară și acolo se rafinară, peste voi săgetătorul și capricornul înclinară lăncile reci iar vărsătorul își temperă în liniștile sale în transparențele sale un an picurând de sânge, pierderea mea inexplicabilă. Prin voi cu sublime culori de proaspete antene și acoperișuri se ridică în jur noile zile, deja vreunul se ridică și scutură mucegaiul și zăpezile din mări; și dacă la voi urc pe muchii și funii către prisma care vă cerne către aurora ce vă găzduiește, inima mea străpunsă de viitor nu ia în seamă fulgerele și lanțurile ce mă împiedică încă la frontiere. [„Quanto a lungo” în vol. Dietro il paesaggio] (traducere de Marin Mincu)
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy