Inocente petale de crini
Spre lumină-și relevă frumosul
Și în șoapta tăcerii – mirosul,
Se revarsă în gloata de spini.

Inocentă durere – acută,
Din a umbrelor spini de necaz
E trădată de-a razelor haz
Prin erozia timpului – mută.

Inocentă tăcere de spini –
De sălbaticul dor de petale
Se inundă-n ecoul de jale
Și așteaptă mirosul de crini.