Nu-i mult
Până când eu,
Fărâmițat în molecule,
Voi fi ființă,
Poate zeu,
Muncind
Alături de Hercule.
Voi face cunoștință
Cu Socrate
Și sta-vom împreună
La ,,Banchet”,
Vorbind de ,,totul”
Și de ,,poate”
Uitând de-al lumii
Zaiafet.
Și cunoscând,
Deplin,
Ce-am căutat
În toată viața noastră,
Vom râde
Adânc
De lucrul lăudat
Pe o planetă
Verde-albastră.