accesând frenetic site-uri cu google
culori diluate/ inconsistențe ridicole
(invenția cui? a vreunui solitar pierde-vară don quijote
a timpului-robot acaparator pragmatic fără scrupule
a necesității de moment
a sincronizării mecanice
a lăcomiei
a uitării de sine
a unui „trebuie” aliena(n)t?!)
intrați în subterane de monitoare harduri taste pixeli
iubiri multiplicate/ libertinaj/ sfidătoare nuduri/
sabotând intimități
scriind the end pe prime pagini cu tupeu
azi când nu mai știm să ne doară
căci nu mai suntem vii și nu ne pasă
ermetici noi-extranoi dăm page setup
în abis parașutați trăiți de ecuații false
noi suntem regii autoproclamați
cu cerul paraleli
perfect sticlei integrați și vidului din ea
azi când imaginar zăpezile ni le trăim
din trupul colectiv mii de particule țâșnesc
soldații dezarmați
robi propriilor neputințe
un evantai pe care
când îl aduni sub inimi
rămâne prototipul straniu
rana deschisă sub tălpi ingrate
mascota cui e timpul ăsta boem-haotic?
și care-i miza?!
azi când
cuprinși de iluzoriu și strident
ratăm esențialul dezinvolt
ca pe un meci de fotbal în reluare
ce ar putea acoperi această nuditate?!
un cataclism apocalipse amnezii??!!
poate un scan to file un restart service?!
fântâna ne reflectă pierdut chipul
iar noi tristețea din adâncul ei
dezvelit înțelesului micul prinț
își adjudeca eternitatea
în schimbul frumoasei naivități
noi, noi ce facem?!