am înțeles ce e plăcerea interzisă
când m-am iubit ca pe nevasta altcuiva
prin hoteluri pline de găuri mari
prin care se vedea sfârșitul lumii
am înțeles ce e păcatul
când m-am citit ca pe autoarea altcuiva
prin librării umbrite de frunze uriașe
de homo homini lupus veștede
am înțeles ce e tăcerea
când m-am lăsat surprins
de un puști de 9 ani care mi-a zis
nene nu mă mai tăia în bucăți mici cu ochii tăi
mai bine schimbă-mi un leu în două
fiindcă azi e cea mai proastă zi de naștere
pe care am avut-o de-a lungul vieții mele
am bătut tot orașul în lung și-n lat
și n-am găsit nicăieri de unde să-mi cumpăr o jucărie
nene nu e corect
am umblat peste tot în pelerinaj
am avut toți banii la mine
și n-am găsit nimic
și am umblat de nebun
iar ÃSTA e un păcat nene
pentru că apoi eu am crescut mare
și te-am jucat pe tine sau pe mine
ca pe o jucărie arzând
și era tot orașul prins la mijloc
așa că zău nene nu te mai codi
scoate-ți masca de păcătos simpatic
arată-te cu adevărata ta față de inocent odios
numără banii și schimbă-mi și mie un leu
drept în două sau
drept în nouă sute nouăzeci și nouă
pentru că tu și cu mine nene
am înțeles ce e păcatul
doar când am iubit intens asfaltul
care venea spre mine ori spre tine
ca două fete virgine
cu privirile arhipline
de dorințe feline

și la sfârșit urma niciodată
iar poveștile se nășteau prin niște cezariene fine
din utere divine
după ce le iertasem da capo al fine
că nu le povesteam eu pe ele
ci obsesiv compulsiv ele pe mine.