o! templul tău ruină-i
în umbra sânului strălucitor
și-n frământarea dulce-a lacomelor guri

zadarnic vrei să cauți o unică lucire
zadarnic vrei s-auzi un singur glas
căci în dogoarea ceasului de taină
înfășurate-n firele de-argint
sunt pâlpâiri de foc ce-ți șerpuiesc sub piele

scânteietoare plete brațele îți prind
și-albastre coapse dănțuiesc pe pietre
ascultă! e doar gura care-i cântă ierbii
iar în al clipei magic freamăt
văzduhu-i săgetat de gemete de-alamă

o! templul tău ruină-i
un cântec viu e psalmul tău acum
dogoritoare buze se deschid
și sorb din cupa sânului strălucitor