există larve care trăiesc din scriitură
ca niște căutători de frumos genuin
într-o liniște de tremură Si Bemol în gât
consoane crețe se preschimbă într-o pâine
sau într-o bucată murdară de cuvânt


vocale trupeșe se dezlănțuie pe bulevard
înghit amărăciuni de imigrant răstignit
dragostea e ca în timpul războiului rece
rescrisă la infinit

alb nu poate fi decât visul de-a țara
negru-cărbune doar conturul ei imaginar
culori zdrențuite împodobesc copacii
primăvara aceasta se migrează
berzele îndărătnice nu își lasă cuiburile
pe care cu sânge degustat le însemnează