ți-au dat niște prafuri roz
iubește au zis
pentru că așa este bine
ți-au băgat pe gât biletul spre rai
pentru că așa este bine
dar în tine trăiește doar un vierme bătrân visând pământul tot mai adânc
și un ultim cuvânt care-i va fi scăparea
poate pasăre

strigi pasăre și pasărea spintecă cerul
aluneci prin timpul ghemuit de durere
tu la 23 de ani tu la 17 ani tu la 5 ani
un film care trece prin tine iar și iar
dar în câte numere poți descompune o viață
câte măști încap într-un om
cât de lung este trupul ăsta care se rotește se rotește se rotește
și se rostește
până cuvintele toate se amestecă într-o limbă nouă
lucrurile toate își pierd conturul
un desen în nisipul spulberat de vânt
unde mă sfârșesc eu
unde începi tu
cine sunt
poate singura suflare a unui om rătăcit într-un deșert roz