Când iubești în tăcere înveți limbajul inimilor cârpite.
Te cauți de resurse pentru a nu te expune.
Pentru a nu te da de gol în fața celuilalt.
Dragostea se întâmplă abia când nu te mai iubești pe tine însuți în celălalt.
Pentru că el/ea nu-ți cunoaște limba.
Sau nu are suficientă maturitate în vene pentru a te primi.
Când iubești în tăcere îți coși buzele.
Gura îți sângerează, dar taci.
Nu scoți niciun cuvânt de dragul persoanei respective.
Dar stai! Iubirea adevarată nu doare.
Ea bucură, deși nu e reciprocă.
Ãsta-i farmecul: să iubești pe tăcute până te dai de gol.