agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-06-12 | [This text should be read in romana] |
am ajuns în punctul în care nu vreau să vorbesc
cu nimeni, mă bucur de aerul greu al ploii împrăștie emoția pe care o credeam unică, viața. risc atunci când îmi povestesc gândurile, nu visez, nu mănânc niciodată să-mi ajungă, îmi imaginez lumi dincolo de firele ca niște trasoare verzi, sensibile la efortul minții de a nu refuza răul, dulcele grai al păcatului ce a pus stăpânire. suntem aceeași ființă, chiar dacă îmi vine să-ți arăt locul unde am dormit atât de adânc cât au trebuit să caute în mine apa dulce și rece a unui izvor din care ni s-au înmulțit zilele. nu-mi spune nimic de morți, încă am timp să nu-mi pese, mă amestec printre oameni de parcă aș fi unul dintre puținii crescuți cu iarbă puternică. tu te închini la ce nu cunoști sau ai auzit de la alții, atât timp cât iubim, nu va înceta semănatul. e prea mult să-mi iau negările înapoi, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în acele momente de panică. mama și tata s-au ridicat în două picioare, să cresc ferit de capcanele pe care mi le-au pregătit epoca fierului, mutarea hotarelor.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy