agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-08-17 | [This text should be read in romana] |
Dintr-un arc
aurit - albit de gânduri - în buclă aidoma spirală, dintele ceasornicului pune în mișcare cercul. Iarba privește în cer. Nu vede nori, doar sticla mângâiată de soare. Multe insecte cad - fulgi - peste vârfurile firave, netezite de pașii copiilor... Instinctul mușcă și mângâie din automatele încarnate. Se zbate între fluide încriptate cu nebănuite sfințenii. Gândul nu mai poate să-și trezească trupul făcut spre limită și desfătare. Arcul, de acum platinat, are tensiunea echilibrului indiferent; oricât ar vrea, și, orice ar vrea poetul ăsta dus de natură printre mușchii crescuți peste ruinele sălii tronului omului dezlipit de iluminare. Acolo unde din sângele uscat peste lame ruginite, peste cârpe, peste necuprins; ticăitul dintelui răsună ca din clopot, ca din prima poveste a umanității. Îmbulzeală în sala metroului în așteptarea secolului luminii. Poetul străvede - printre amoruri - cum simplele acorduri de liră se scurg în surdina instrumentului printre griji de du-te vino. Deodată toți aud trenul care sosește izbind, fără milă, cu larmă. Panică printre turiștii din metropolă, care mai de care mai liber să zacă în neștiință de vreo poezie. Cui să-i mai trimită, în harababura asta aievea, lirismul liniștii și umanității? Câte lire s-or fi încurcat în absurdul ăsta? Dintele bate încă a clopot.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy