aș putea să încep cu o pasăre roșie
să îți spun cum se termină totul
aș putea să te mint că drumul e drept
că ești o cădere continuă
că viața e o iluzie optică
moartea e un truc ieftin
iar geometria sferică e falsă
dar oglinda știe mai bine
se curbează când te apropii prea mult
și atunci se întâmplă
sărutul glontelui pe care ți l-ai trimis cândva ca o scrisoare de dragoste
fără să calculezi traiectoria unui gest oarecare
raportat la viteza de coagulare a sângelui
fără să cunoști ora la care se prăbușește soarele
pe chipul unui om privind cu uimire o pasăre roșie
îți zic doar să porți mereu haine curate
să ai la îndemână o replică înțeleaptă
și să tragi apa de fiecare dată
iar când dai de belea să te așezi cuminte în conturul tău
să ștergi orice pată roșie
pentru că scena trebuie să rămână imaculată
ca în prima zi