broderie de cuvinte cos la șezătoare
deschid grăbită scrinul cu amintiri
soarta mea a fost atât de uimitoare
că mi-a turnat în suflet numai iubiri.

iubesc oamenii blânzi și generoși
iubesc primăvara plină de candoare
iubesc codrii din Carpații glorioși
iubesc izvoarele surse de candoare.

ador natura cu câmpuri de lavandă
cu lanuri de grâu decorate cu maci
doina românească vibrează în glandă
ca versul duios zămislit de ciraci.

sunt și iubiri ce m-au făcut să sufăr
fragilă ca un fluture visând pe un nufăr.