în prag de iarnă ploaie plânsu-și poartă
și-i rece gura sobei, nepovești
mi se atârnă azi de-un colț de soartă
iar tu să-mi dai mistere te ivești.
cu umbre-alerg pe-a trupului tău hartă
a preacuvintelor avere ești,
în prag de iarnă ploaie plânsu-și poartă
și-i rece gura sobei, nepovești...
e între cer și pământește ceartă
pe-a ta făptură din ai tainei clești
la umbra ploii către iarnă crești
și ca un ciob din oala toamnei, spartă,
în prag de iarnă ploaie plânsu-și poartă