facem contact vizual pe o durată garantată de cinci ani+nouăzecișicinci,
delicați, ca două oscioare de crab, am rămas cu limbile înfipte pe scheletul pomenirii,
în infinit apare o nouă dimensiune (fără, am fi fost oale și ulcioare)
frate drag, să nu intri în cartea roșie fără șlapi de bucătărie
(să nu calci fărâmiturile) - nasul meu este nasul meu,
tehnica ta dragoniană este tehnica ta dragoniană,
lacrimile adevărate niciodată nu sunt scurse din ochii noștri,
ci de miracolul unui singur cuvânt pe care nici un alt cuvânt nu-l poate înlocui,
- întrebările nu depind de răspunsuri dar nici de cârâitul ciorilor de sub geam,
- nu-ți pot spune ce face din muzică o capodoperă,

vorbim deja de două ore,

îmi spui: - ne confruntăm cu vremuri fascinante pentru că totul este pus la îndoială
din motive corecte sau greșite regândim urechea acului,
unii dintre noi vor găsi răspunsuri, un limbaj nou fără să fie discutat, aprobat, respins,
scrim să ascundem insuficiența!? pur și simplu ne înșală,
unii vor căuta o modalitate de-a se face înșelați,
în timp ce unii, deja sunt înțeleși
în timp ce alții încearcă să înțeleagă,
mai sunt și cei care vor să fie văzuți,- gesticulează, fac autostopul,
îmi zici: - așa a fost dintotdeauna când se nasc abuzul, lăcomia, râvna, ura prin cuvinte se nasc,
- își toacă limba cu repetiția (ori o bate ori o lasă)
prima fraza, extinsă la dominantă, a doua rămasă suspendată într-un ... (o fi talent)


frate drag, îți aduci aminte, valery bine le mai zicea: „zeii ne-au dat cu bunăvoință primul vers,
însă ce este dificil e să scrii următorul vers care va fi vrednic de fratele lor supranatural”