seara, în funcție de unde mă aflu
începe să ningă,
ninsoarea îmi cuprinde umerii, pieptul
coboară pe șira spinării
acoperă picioarele până la vârful degetelor,
se oprește brusc ca si cum s-ar termina furia
în întreg universul,
revine când înalț capul,
se consumă mari cantități de zăpadă
pentru a-mi astupa gura,
simt cum însăși cerul coboară
de parcă m-ar lua prizonier,
poezia ca o nebună mă scoate în drum
să privesc lumea și să o iubesc.