oare ce s-a întâmplat cu inimile
noastre ?
s-a ivit destrămarea,
ploaia acidă care ne dizolvă
amintirile ?

oare ce s-a întâmplat cu inimile noastre,
zburdând desculţe prin aer ?

partea inimii mele care te iubea
mai mult
a murit când săruta ultima ploaie
din urma ta,
dar va deveni floare de iris
pe cerul ei violet,
aşteptându-mă

oare aş putea să-ţi scriu pe inimă
un poem
învăluit cu tot infinitul durerii mele,
năpraznice ?
oare
ochii noştri vor mai împreuna
amurgul sângeriu, între gene
împrăştiindu-l sub orizonturi ?

spune-mi,
oare ce s-a întâmplat cu inima ta ?
s-a prefăcut în lutul rece,
în care-mi încărunţeşte uitarea ?