Mă plimb printre forme geometrice când urc către tine.

Tu le urmărești insistentă cu aceeași privire
Din care mă desenezi ca pe golul din gol.

Cu tentacule de caracatiță umbra ta înfășoară
Țesătura nisipului de la marginea mării
Ce te învelește. Și dormi viscerală.

Bolnavă, inima, din care mi te arunc prin univers,
Ca din când în când, prin vis, își poartă
Deschideri de spirală alambicată.

Spre a rămâne geodermă în dimensiuni geoființiale
Asemenea formelor geometrice mi te închipui.

Alcătuitoare de paralele definite de linii,
Printre care în zare îmi emigrezi concomitent,
Se plimbă între forme georitmic, ontologic,
Matematic, fizic, filozofic, poetic și
Euristic, peste mării, împrăștiată
În nisip adânc infinitezimal.