viața mea, dragostea mea, totul
se întîmplă pe marginea patului.
aici mă scurg în timp, aici picur ca o streașină înfundată cu dragostea ta
aici ascult pentru prima oară scîncetul frunzelor, aici umbra mea s-a împrietenit
cu celelalte umbre. aici moartea e blândă ca un pisoi abia hrănit,

viața mea, dragostea mea, totul
e pe marginea acestui pat lîngă cea mai ieftină masă de la ikea
unde tastatura e ca un spate încordat de pisică ce așteaptă mîngîiere.
aici nu merge becul dar îmi luminează pielea,
aici nu văd dar iubirea mă învață să văd cu ochii tăi și întunericul e prietenos
și afabil, aici nu s-a auzit niciodată motorul lumii, zgomotul infernal al universului
cînd se destramă.

aici cîntă sopor despre cît de străini suntem că un adio pare atît de desuet
încît cred că suntem două țigări care ard într-o scuipătoare de spital.
viața mea, dragostea mea, totul
se întîmplă în vîntul electric al ventilatorului care îmi face ochii să lăcrimeze
pentru că sunt atît de secat de lume
atît de gol de parcă o mie de excavatoare au scos tot din mine poate mai găsesc
un artefact al tău.

aici dragostea mea e ca într-o cameră de izolare la nebuni în care gratiile sunt ceilalți
oameni. aici, dragostea mea, sunt haine unele peste altele, fiecare ca o stare
ca un gînd de-al meu cu tine și fac un gangbang al amintirilor,
o plăcere a izolării peste care se depune păr de pisică
ca praful care acoperă pașii, să nu mai știm de unde am plecat.

viața mea, dragostea mea, totul
se petrece pe această planetă pustie de pe marginea patului și trimit un mesaj cu respirația mea
într-o sticlă de gin din care ar putea lua ca pe o gură de aghiasmă toți îndrăgostiții.
aici e atîta neschimbare că pisica doarme în brațele timpului
și motanul în poala fericirii.
aici țînțarii sunt chemați pentru că poate, printr-o conjunctură celestă
îmi aduc sînge de la tine
sa mai rămîn o clipă în viață.