apa este esențială vieții cu toate că pare opusul ei,
adică este incoloră, inodoră și insipidă, nu cred că e cineva
împotriva mea să spună că și-ar dori viața așa.

pe o parte a pielii se scrie viața, pe cealaltă te scrii tu,
intervine dimineața să spună că dacă te uiți în fîntînă
nu vezi nici chipul tău, nici cealaltă parte a zilei
e numai noaptea simțurilor tale, cînd visezi
și dansezi

dansezi ca în apă, pare că nu poți alerga, înaintezi ca în alcool
și lumea e doar ploaie pe piele, tu respiri prin burete
desenezi conturul ei pe perete, iată fîntîna ta
amesteci viața cu votcă, o amesteci și cu cafea
numește-o iubire dar e doar fîntînă

în care mori însetat
că te-a uitat.

ți-a uitat și chipul și mirosul și chiar dacă apa are memorie
nu-ți mai recunoaște nici cuvintele nici tăcerea
era o vreme cînd făceam dragoste cu lipsa noastră
între cuvinte, stăteam cuminți în pat ca în morminte

plouă pînă florile se îneacă și tu mori însetat
că ea te-a iubit
azi a uitat

și dansezi în fîntînă ca un om ce se îneacă în dragostea sa
iubirea e apă, incoloră, inodoră și insipidă
plouă în fîntînă, plouă în iubirea ta
tu mori însetat.
ud, foarte ud, însetat.