nu mai port pe chip primăvara,
dar încă mai am soare în priviri,
așa că vă rog nu-mi ignorați viziunile,
despre lumină, despre frumos și curat.

mai am dreptul să spun ce gândesc, ce-am sperat
lupt cu greutățile, cu prejudecățile,
dar nimănui nu-i sunt o povară.

lăsați-mă să-mi caut rostul în inimile voastre,
să cunoaștem pe deplin bucuria de a a fi împreună
în lumina care zilnic izvorăște ca un murmur solar,
să ne primenim grijile, tristețile.

sunt suflet încă tânăr, mai port în el dorul călător,
astfel am tot dreptul să visez că zbor.