Stai,
nu clipi!
Au sã-ti cadã din pervazul ochilor
pãsãri.
Nu!
Nu misca!
Sã nu-ti scuturi roua de argint, fulgii-stele
din brune-ti sãlcii
de-ti mângâie umeri.
Sã nu-ti pierzi brãtãri
de spuma valului
pe glezne.
Si dacã ti-s grele,
stai!
C-am sã-ti prind
dupã ureche
flori de mac,
de colt,
de soare!



de-o rugã frumosul pictor,
si s-o ningã si s-o plouã,
pe o stampã rãtãcitã
ar fi stat un secol-douã.

2000.