Sa alergam prin frageda iarba!
Ca doi copii ce alta grija n-au,
Decat mireasma-i sa o soarba,
Sub talpi sa-i simt racoarea vreau!
Flori de camp, iubite, sa -mi culegi
Sa-mi fac din ele coronita,
Cu maci de foc apoi s-o legi,
Sa-mi pun maci si pe rochita.

Obositi sa ne-asezam
Pe covorul fermecat.
Si-n timp ce ne sarutam
Sa-mplinim tot ce-am visat,
Sa-mi pun tampla, sa ascult,
Inima in piept cum bate,
De-al amorului tumult
Si de dorurile toate.

Vreau sa ne cunune cerul,
Martori sa ne fie norii
Si patrunsi de tot misterul,
Sa ne-mbete cu fiorii.
Inele din iarba sa facem,
Nuntasi s-avem cocori,
Margele din bobul de roua,
Cu parfumul fin de flori.

Sa ne cante vantul
Si-un glas de privighetoare,
Altar n-o fi pamantul,
Si candela maretul soare.
Si numai noi vom sti,
Lumea n-o afla vreodata
Voi fi mireasa ta de-o zi,
Sa n-o uiti viata toata.

Nu-mi cere-o viata-ntreaga,
Nu vreau minciuna in iubire,
Ca timpul dragostea reneaga,
O zi, doar azi, sa te am mire.
Te vreau acum, cat iti sunt draga,
Cat suntem inca rapusi,
Cat vraja este inca-ntreaga,
Noi fermecati, ai ei supusi.

Cand vraja se destrama,
Stii ce ramane-n urma ei?
Banal, etern, o alta drama:
Ochii ei plansi, pasii lui grei.
O, nu, nu-mi las iubirea
In calea nemiloasei vremi!
De tavalugul ei, de colbul ei,
Iubite , te sa nu te temi.

Cat e de bine cu tine!
Eu sunt mireasa ta de-o zi,
Si stiu, o stiu prea bine,
Asa mereu ma vei iubi!
Voi fi , vei fi, dar nu-mpreuna.
Iubite, nu-mi esti soarta tu,
Da, sunt mireasa ta nebuna,
Pentru o zi, apoi te du!

06 aprilie 2000
adria