și eu mi-s gol și ea mi-i goală
și amândoi mugim la poartă
ca o vițică a iubirii
pe care-a rupt-o domnu-n toartă

să îi cer zestre n-am de ce
el a făcut-o el s-o ie
dar ca s-o țin mă costă mult
că nu-i destul pământ pământ

hai vino numa într-o dungă
să-mi pară șoldul tău urât
să-i zic lu ăl de te-alungă
că slab îi dar de n-o putut