Pleacă!
Off... cât te urăsc de mult...
Și totuși... te iubesc atât!

Pleacă!
Aș vrea să pot a te uita,
Să te scot din mintea mea,
Să-mi poată bate inima
Din nou, cum ea bătea cândva.

Pleacă!
Știu că tu nu m-ai iubit
Dragostea nu mi-ai simțit;
Singură eu m-am mințit
Și de-acee-am suferit.

Pleacă!
Idioată am fost c-am încercat
Să schimb copil într-un bărbat,
Și sa găsesc în tine-un sentiment... ciudat!
Care nici măcar n-a existat.

Pleacă!
Chiar dacă-mi lipsești!
(Oare tu asta știi?)
Gândul nu mi-l părăsești
Iar eu nu pot a te goni.

Pleacă!
Rogu-te din mintea mea,
Viață vreau a mai avea...