În fiecare dimineață îmi strig corpul
chemându-l din cele 4 puncte cardinale


la nord chem mâinile
la sud capul
la est trupul
și la vest picioarele

de fiecare dată vestul întârzie
se tot plânge că aleargă printre amurguri
căutând drumuri neumblate


într-o seară ne-am întâlnit
ai vrut să mă împarți la 2
precum un fermoar deschis
l-ai tras până jos despicîndu-mă
ți-am văzut luminițele în ochi și râdeai
așa am uitat partea de est la tine în pat


când m-am trezit vestul sosise
mai devreme ca niciodată
doream să se fi rătăcit
ca de obicei.