Către un balsam
peste forme chinuite
aleargă.
Ascultă o baladă
și se îmbată cu esența
unui neideal.
Își spală mâinile,
mâinele lui
nesuflet și pământ.
Confesiunile lui,
țărână în nevorbe.
De parcă nu ar fi
nici trup,
nici vibratia lui.
Ca un balsam
aruncat pe o rană
infectă...