în ziua când chipul morții
este doar un tablou,
care ia cu el un trup...
îți dai seama că timpul
se măsoară în cer...
că, de fapt, lumea este
un puzzle cu chip de copil,
tras spre masca iluziei
de a fi ceva mult mai complicat.
și-atunci, când recunoști
că sufletul are bagheta magică,
nu trebuie decât să cauți
formula veșnicei copilării...

2 aprilie 2007, 19:50