ULTIMELE DESPRE

de patru ori sfârșit absent
mereu aici .
ceașca de zâmbet și cafea și mers cu mâinile în buzunare
o dau dracului
de azi mă las de băut
de azi mă las de băut așa ceva .
da prietene , de data asta nu glumesc , eu nu mai am ce căuta
acolo (tu i-ai spus odată “cimitir”)
ce-o fi .
și-apoi numele acelea de străzi pe care le uitam
atât de repede , dar la care m-am gândit atât de mult după ,
mai știi ? naiba să le ia .
cafeaua și țigara de la stradă
nu acoperă autocompătimirea ta de dimineață
de seară , de târziu , de dimineață .
doar cheful meu de-a fi înjurat din nou
(aiurea filozofule , adică nu că ar fi rău
inimă-albastră și de Balcani ca oricine
ce Bregovic ?)
hai , lasă
canalii , egoiști , o fată bună , noi
amântrei .
ceașca de zâmbet și cafea și mers cu mâinile-n buzunare
mai dă și tu un fum , ce zici ?
hai
prietene , iubito , vecine , tată , sfinția ta
hai să plecăm altundeva .
poate la filmul ilegal despre desăvârșire
din fiecare vineri dimineața
precum și acceptarea faptului că
vatmani hipioți nu există și a treia ușă
a tramvaielor e totuși templul lui Ianus .

iar beau cafeaua soră-mi deși acum
chiar nu mai am nevoie .