într-o zi și-au luat rădăcinile
pe spinare
și au pornit spre mine
lăsând pădurea blestemând
în urma lor.

Mi se adunau copacii
în jur ca la o mare cădere
și eu mă adunam în jurul lor
în jurul meu cu ei la mijloc.

ochi tembeli dintre crengi necontrolate
ca membrele mele anchilozate
sugerau cu nerușinare
că eu aș avea răspunsurile la toate întrebările.