În fiecare noapte aceleași margini anoste de pat
Așez pe noptieră inima
Ambalată cu grijă în celofan
Alături, paharul de apă, tubul de blegomazin
Pliez o bucată de carton murdară
Pe care un oligofren a scris “te iubesc”
Apoi a aruncat-o la coșul de gunoi
Alături de cordoanele ombilicale
Ale dumnezeilor care s-au născut
Atunci când îmi lipseai.
Atrenez zilnic senzatiile, am dobândit o dexteritate extraordinară
În a respira fără tine
Pot decupa de pe cadranul ceasului toate secundele orfane
Imprimate precum muștele pe o hârtie lipicioasă
Naufragiez în patul imens ca într-o barcă spartă


http://www.youtube.com/watch?v=QvNF-fKonZ4