tot ce îmi permit este viața asta
ca o primăvară cu părul despletit
frivolă
în care oamenii se aruncă pe rând
cu capetele înainte

e un sbor spre aceeași pistă și toate suflările adunate
nu vor atenua căderea nici vor umple golurile
pictate în spinarea pământului

ploaia îmi face răni
în genunchii pe care dormim împreună

copiii tăi
nu vor crește în mine

nu mi-am permis o viață
în care
să fiu iubită, femeie
și mamă