agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 18409 .



Corbul
poetry [ ]
Traducere de Petre Solomon

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Edgar_Allan_Poe ]

2008-07-03  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Emil Iliescu




Corbul

Traducere de Petre Solomon

Într-un miez de noapte crîncen, pe cînd - ostenit și lînced
Meditam peste vechi tomuri - o, uitat e tîlcul lor! -
Mi-a părut, ca-n vis, că bate cineva la ușă: „Poate
E vreun oaspe ce se-abate pe la mine-ntîmplător,
Da, un oaspe care bate-n ușa mea, încetișor."
Mi-am șoptit, încrezător.

Gîndul, vai, mă mai petrece spre acel Dechemvre rece
Cînd tăciunii păreau stafii alungite pe covor.
Zorii-i așteptam cu sete: nici un tom vreun leac nu-mi dete
Ca să uit de moartea fetei, căreia-i spuneau Lenore
Înșiși îngerii - frumoasa, luminoasa mea Lenore,
Dusă-n vecii vecilor!

Purpuriile perdele, cu foșninde catifele,
Mă făceau, ca niciodată, în adînc să mă-nfior,
Încît repetam într-una, pentru-a potoli furtuna
Inimii, zvîcnind nebună: „E vreun oaspe doritor
Să-l primesc la mine-n casă, - vreun prieten trecător.
De ce-aș fi bănuitor?"

Cînd mi-am mai venit în fire, spus-am fără șovăire:
„Domnule, sau poate Doamnă, să mă ierți, eu te implor:
Somnul îmi dădea tîrcoale, cînd bătaia dumitale
Se-auzi, atît de moale și atît de-nșelător,
C-am crezut că mi se pare..." Și-am deschis, netemător,
Beznei ce pîndea-n pridvor.

Uluit ca de-o minune, am scrutat acea genune,
Plin de vise cum n-aÈ™ crede c-a visat vreun muritor,
Însă liniștea cumplită a rămas, ca-nmărmurită.
Doar o vorbă-abia șoptită se-auzi prin ea: Lenore,
Iar ecoul îmi întoarse șoapta stranie Lenore -
Ce se stinse-ncetișor.

Întorcîndu-mă-n odaie, mistuit ca de-o văpaie,
Auzii că bate iarăși, parcă mai stăruitor.
„Ale-oblonului zăbrele sînt de vină, numai ele!
Ia să văd, și tainei grele adîncimea să-i măsor,
Liniștindu-mi pentru-o clipă sufletul fremătător....
E doar vîntul, vuitor."

Am deschis oblonu-n pripă și, cu foșnet de aripă,
Un corb falnic din vechimea sfîntă, a intrat în zbor
Și, de mine făr' să-i pese, cu-aerul unei crăiese
Sau al unui crai, purcese și se-opri, impunător,
Pe un bust al zeei Pallas, așezat peste ușcior, -
Și rămase - negru nor.

Pasărea abanosie-mi smulse din stenahorie
Tristul suflet, ce surîse văzînd chipul gînditor:
„Deși creasta ți-este cheală, tu ești plin de îndrăzneală,
Corb cumplit din vremi de fală, - spune-mi, ce nume sonor
Þi s-a dat pe Þărmul Nopții, corbule rătăcitor?"
Corbul spuse: Nevermore!

M-a uimit peste măsură ăst cuvînt la cobe-n gură
Deși nu prea avea noimă, - însă cărui muritor
I-a fost dat vreodat' să vadă cum o pasăre - de pradă
Sau de rînd - vine să șadă peste-al ușii lui ușcior,
Pe un bust al zeei Pallas și, cu glas croncănitor,
Îi răspunde Nevermore?

Proțăpit pe-acea statuie, doar atît putea să spuie,
Sufletul parcă turnîndu-și în cuvîntul izbitor.
Alte vorbe nu-i ieșiră. Penele-i încremeniră.
Atunci buzele-mi șoptiră: „Va pleca și el în zori,
Ca atîția alți prieteni și nădejdi de viitor."
Corbul spuse: Nevermore!

Uluit de potriveală, mi-am zis: „Fără îndoială
C-a deprins această vorbă auzind vreun bocitor
Care, urgisit de soartă, și-a jelit nădejdea moartă
Pînă cînd, cu vocea spartă, a ajuns, răzbit de dor,
Să repete în neștire un refren apăsător -
Trista vorbă Nevermore!"

Cum a corbului vedere încă-mi mai făcea plăcere,
Mi-am tras jilțul lîngă ușă, chiar sub bustul sclipitor.
Cufundat în catifele și în gîndurile mele,
Încercai să aflu-n ele ce vrea corbul cobitor -
Pasărea aceasta sumbră, care croncăne de zor
Numai vorba Nevermore?

Chinuit de întrebare, căutam o dezlegare
Sub ai cobei ochi de pară, mistuit de focul lor.
Stînd cu capul dat pe spate, pradă perinei bogate
Cu luciri catifelate, îmi spuneam încetișor,
Că ea n-o să mai dezmierde perina cu-al ei căpșor
Niciodată, Nevermore!

Îmi păru că-n aer suie o mireasmă de cățuie
Clătinată de arhangheli - călcau parcă pe covor!
Și strigai: „Nenorocite! Prin heruvi, Domnu-ți trimite
Vrăjile-ndelung rîvnite ca să uiți de-a ta Lenore!
Soarbe vrăjile acestea, ca să uiți de-a ta Lenore !
Corbul spuse: Nevermore!

Diavole, sau zburătoare! dar proroc, pe cît se pare,
Iadul te-a trimis, ori vîntul, pe-acest țărm îngrozitor,
ÃŽn chilia mea pustie, unde groaza-i pururi vie,
Deși-o rabd cu semeție,- spune-mi, dară, te implor,
Oare-n Galaad se află vreun balsam vindecător?"
Corbul spuse: Nevermore!

„Diavole, sau zburătoare! dar proroc, pe cît se pare,
Te conjur pe Dumnezeul nostru drag, al tuturor:
Inima-mi avea-va parte, în Edenul de departe,
Să îmbrățișeze-n moarte pe sfințita-n veci Lenore, -
Pe-acea fată care poartă numele-ngeresc Lenore?"
Corbul spuse: Nevermore!

„Corb sau demon! Piei odată cu-a ta vorbă blestemată!
Te întoarce în Tărîmul Nopții, înspăimîntător!
Să nu-ți uiți vreo pană-n casă, mărturie mincinoasă
Ca și vorba ta! Mă lasă! Singur să rămîn mi-e dor!
Ia-ți din inima mea pliscul lung și rău-prevestitor!"
Corbul spuse: Nevermore!

Și de-atunci, stă ca o stană, făr' să-și miște nici o pană,
Pe-albul bust al zeei Pallas, așezat peste ușcior.
Cu-ai săi ochi ce scînteiază, pare-un demon ce visează,
Cînd a lămpii mele rază-i zvîrle umbra pe covor.
Și, legat de-această umbră, nu se mai avîntă-n zbor
Al meu suflet, Nevermore!


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!