Și dintre toate și dintre toți
Și dintre zile și dintre nopți,
Aș vrea să-ți fur o clipă și un pic.
Clipa să fii tu.
Puținul sa fiu eu.
Căci dintre toate și dintre toți
Noi suntem zile, noi suntem nopți.

Trec clipele seduse de uitare
Puținul ce rămâne așteaptă-n disperare!
Și îsi plânge soarta crudă
îngâna un imn de dor, privește-n ochi un înger
devine muritor...
Aleargă pe pământ, dar caută-n zadar
Căci clipele ce vin, se pierd,tot, iar și iar.