M-am pictat într-un tablou
muribund colÈ› de portret
tristă eboșă de cavou
roasă-n straniu dialect.

Am fost pictor și pictat
în matrice de culoare
un contur de abia schițat
de o critică eroare.

Și pe pânză sunt tot singur
în delirul anatomic
de mă pierd în echilibru
răsucit în vis demonic.

Am doi ochi, un nas, o gură
parcă-ar fi natură moartă
dar nu seamăn la figură
cu-n oglindă știută hartă.

E o amplă compoziție
tușe catalizatoare
mai lipsite de proporție
creionate în fervoare.