Ce vreme nebună
S-aruncă spre noi,
Ce tremură luna
Ce tremurăm noi.

Și pietrele crapă
Și râul a stat,
Și mările seacă
Și vântu-a-ncetat.

Neputincioși…
Speranța ne-o pierdem
Și renunțăm…
Spre viitor să mergem.

Iar, drumul uitat
Rămâne pustiu,
Pustiu viitor
Și-un gol cenușiu.

O prima greșeală
Noi am făcut,
Înlănțuind păcate
De neconceput.

Păcate ce-acum
Sunt de necontrolat
Iar, noi…
Suflete ușor, de manipulat.

Timpul,
Peste aceste suflete
Va trece,
Lăsând în urmă
Un zâmbet rece.