Când sufletu’ m-apasă căutând din piept să iasă
Îl frâng umil de șale și-i strig “La mine-aport!”
De năzuința-i vie cui credeți că-i mai pasă
Și cine o să renunțe la firavul confort

Sălbatică mi-e vrerea smerită-n putirință
Și de nu știu să merit pe cât visez că dau
Mai bine spun adio la dramul de voință
Ce-mi amăgește clipa când nu pot s-o reiau

Prefer o lașitate schimbată la durere
Să-mi liniștească mintea împiedicată-n legi
Virtuții preaplecate, umilă la părere…
………………………………………..
Valori aleatoare ce-nșeală când alegi