când ajungi să cunoști apatia până la
plictiseală îți rozi
unghiile alții temându-se
de microbi și
zici că demult
stai în mișcare așteptând
să vină o catastrofă de care
să se teamă
alții și nu tu
distrug de frică
cărările ce le-au
bătătorit în timp cu picioarele
lor care arată de sus
ca niște picioare
de furnici și se mișcă
repde-repede fugind
de fricile altora
căci ei se tem să se
mai teamă