au dispărut din târguri trubadurii
de fapt și târgurile-au dispărut
orașele zvâcnesc moi fleșcăite
de mistici gureși pe sub turul rupt

nici nu mai simt:
am inimă sau oasele cad
lilieci albi poate frunze mânjite
cu lapte
pe nimeni nu știu
sunt străin și mi-e cald
sângele meu curge departe și arde

un maldăr de ipocriți i-ai crede rude
strigându-ți lângă orice flecușteț cuvântul
neam
pătruns de silă sunt
am obosit
și le propun un cântec pentru două roți
să pot să fug din țara asta
de stafii
de târfe
și de hoți