Legenda revizionista
Personalului de la spitalul de Urgenta Floreasca

Cand un ins netrebnic comite-un delict,
Un erou apare, e vechiul conflict,
Din punct de vedere, insa, medical
E ceva ce este practic anormal!
Sa luam de exemplu zmeul uracios,
Iar eroul nostru este Fat Frumos,
Din literatura stim ca se luptara,
Fara rezultate din zori pana-n seara,
Dar cand incepuse sa se lase bezna,
Zmeu-l ingropa pana peste glezna,
Pe eroul nostru, care-n mod normal
Zgariat si vanat merge la spital.
Medicul de garda intreaba duios:
-Cine esti? Raspunde! - Eu sunt Fat Frumos
Si-am luptat cu zmeul precum o vapaie,
Dar sunt plin de semne, si-am si-o vanataie!
-Stai usor, baiete. Tu pe unde stai?
-La palat, desigur. -Si ce varsta ai?
-Soarta-mi croi chipul doar din tinerete,
Eu am tinerete fara batranete!
-Ca s-avem cu tine liniste deplina
O sa-ti facem iute o anatoxina,
Si ca sa nu fie riscul de infectii,
Iti punem perfuzii, iti facem injectii,
Iar pentru ca rana sa nu supureze,
Urgent domnul doctor o s-o opereze.
Pentru ca sosit-ai cam asa pe noapte
La cei cu urgente ai numarul sapte!
Dupa ce o vreme a tot asteptat,
A sosit si vremea de-a fi operat,
Ce-au facut acolo nu prea stiu sa zic,
Cand doctori explica, nu pricep nimic,
Desi ca si altii am fost pe la scoala,
Si-nvatat-am bine limba-oficiala!
Inteles-am totusi pielea c-au taiat,
Au vazut, spalat-au, plaga-au curatat,
Cand sfarsit-au treba stand in admiratie,
Se produse faptul ce starni senzatie:
Zmeu-n urmarire a trecut prin gard,
A intrat in sala, iar pe-un bodyguard
Il zvarli in laturi ca pe-o jucarie,
Ca sa faca frate, o lipotimie,
Cand dadu cu ochii de-acea lucratura,
Ce la chirurgi este a doua natura,
Panica, probabil, sa nu se creeze,
Medicii zorit-au rana sa panseze,
Si intr-o rezerva l-au trimis urgent
Pe eroul nostru cel inconstient!
Ca apoi desigur, cu-a lor competenta
Au decis ca zmeul nu-i a lor urgenta,
A cazut, vicleanul, pe cealalta dunga,
Pe cand ei trateaza numai partea stanga,
Clinic situatia alta ca era,
Daca invers, faptul se-ntampla!
Pan' sa il trateze, zmeul cel cumplit
Dotat de natura si-a mai revenit,
Dar patania asta la mai temperat,
C-a iesit in strada si a asteptat
Ca eroul nostru lumea sa salveze,
Daca sora sefa o sa-l externeze.
Lupta insa fuse scurta de-asta data,
Caci un zmeu nemernic, cum putea sa bata
Un erou din basme, ce-i iesi in cale
Intremat ca unul ce-a stat prin spitale?
Si-a trantit eroul cu-acel zmeu urat
De-a intrat in glie pana pe la gat,
Si-i taie pe urma ca aveau tumoare,
Organele-acela, de-autoguvernare...
Doar astfel povestea ne devine clara,
Logica, frumoasa, chiar si cu morala!
Din astfel de fiinte ne provine gena
Care peste veacuri ne dadu Higena!
Pe astfel de baze pot ca sa combat
Un distins confrate, care-a ingropat
Un erou celebru, inima imi plange,
Muza se-nfioara, creionul se frange!
Cine-o sa-ia locul, ca sa umple vidul
Eroului nostru ce se numea Cidul?
Cel ucis cu zile, sigur ca traia,
Pe-autor un doctor daca-l sfatuia!
Iar Preda Buzescu, Cidul indigen,
Fu ucis, probabil, de-un agent patogen,
Mic si rau, coleric, introdus se pare,
Far' acte prin vama de hoarde tatare!
De-asta zic acuma: Hai sa ne gandim!
Vechile legende sa revizuim,
Si sa introducem indraznesc sa sper,
Un erou de seama, Doctor cavaler,
Ce sa nu permita ca la prima plaga,
Eroi fara teama ca sa se retraga,
Sa zaca-n spitale saptamani la rand,
Ci sa dreaga boala oriunde, oricand,
Sa vindece-n pripa fractura sau rana,
Protejand desigur, specia umana,
Iar c-un termen tehnic, sublima prezenta
Sa o numim simplu: Doctor de urgenta!