Îmi cade chipul iar în sânge,
Încerc să mă agaț de voi,
Dar palma voastră arde, frige
Și mă lovește rece-n zbor.

Mi-s ploile suflet pereche,
Ascultă tainic gândul meu
Și-n sarea râurilor mele
S-a îngropat obrazul greu.

Și glonțul nu-mi mai intră-n tâmple
Așteaptă, cred, să îl implor,
Să ma sfărâme-n plumbul său
Cum alții o fac doar în cuvinte.