Un crud nebun pe biata Madălină,
Soția mea, a vrut să o omoare.

Declar solemn că nu-s acela care
A tras-o pe-ntuneric din mașină
Și-a fugărit “butoiul de slănină”,
Alert, un sfet de oră prin parcare.

Chiar gaborii susțin că sunt de vină
Fi'n'că există-un martor oarecare
La tărăboiul chior, din depărtare,
Dar mie toată treaba mi-e străină.

Încep să cred în grația divină
De când am dat anunțul pe la ziare,
Pentru-a mă izbăvi de “vrăjitoare”,
Și am promis o parte din chenzină.